|
CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE
ŞI EXAMINARE
|
DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE
PE TOT PARCURSUL VIEŢII
|
CONCURS PENTRU
OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/ CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/
REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
PROGRAMA
PENTRU
SPECIALIZAREA
ÎNVĂŢĂTORI/
INSTITUTORI/ PROFESORI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
DISCIPLINELE
LIMBA SI
LITERATURA ROMÂNĂ, ELEMENTE DE PEDAGOGIE ŞCOLARĂ ŞI ELEMENTE DE
DIDACTICĂGENERALĂ APLICATE DISCIPLINELOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
- Bucureşti -
2010
A. NOTĂ DE PREZENTARE
În contextul contemporan unui cadru didactic i se propune permanent
redimensionarea relaţiei dintre achiziţiile dobândite pe parcursul formării
iniţiale şi competenţele generale şi specifice solicitate de pragmatica
procesului de învăţământ.
În contextul contemporan, unui cadru didactic i se propune, permanent,
redimensionarea relaţiei dintre achiziţiile dobândite prin parcurgerea
traseului formării iniţiale şi competenţele generale şi specifice solicitate de
pragmatica procesului de învăţământ, în condiţiile valorizării autoformării şi
autoperfecţionării.
Pentru profesia
de învăţător standardul ocupaţionaleste sintetizat astfel:
,,Învăţătorii din învăţământul primar predau diferite discipline, pregătesc
programe de instruire, organizează activităţi educative pentru elevii din
primul grad şcolar.”
Conform art. 9,
alin. (2) din Legea 128/ 1997 privind statutul personalului didactic,
posturileşi catedrele didactice vacante se ocupă prin concurs. Anual,
Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului organizează concursul
naţional pentru ocuparea posturilor şi catedrelor didactice vacante, pe baza
unei metodologii specifice.
Programele de concurspentru ocuparea
posturilor de învăţător/ institutor/ profesor pentru învăţământul primar sunt
concepute şi elaborate în acord cu prevederile curriculumului programelor de
formare iniţială ofertate de instituţiile de învăţământ specializate, precum şi
cu cel pentru învăţământul primar.
Proba de concursvizează
valorificarea şi corelarea achiziţiilor din domeniul limbii şi literaturii
române, al pedagogiei cu cele din didactica specialităţilor, competenţele şi
conţinuturile din programă fiind proiectate într-o viziune curriculară
dinamică, sistemică, integratoare.
Proiectată pe trei componente – Limbaşi literatura română, Elemente de
pedagogie şcolară şi Elemente de didacticăgenerală aplicate disciplinelor din
învăţământul primar, programa pentru concursul naţional de titularizare în
învăţământ vizează evaluarea gradului de cunoaştere a conţinuturilor
ştiinţifice fundamentale din domeniile numite mai sus, a tendinţelor în
evoluţia disciplinelor, precum şi a capacităţii de aplicare a acestora în
proiectarea, derularea şi evaluarea activităţilor didactice, în acord cu
paradigmele actuale ale studierii acestor discipline.
B. COMPETENŢELE SPECIFICE ÎNVĂŢĂTORULUI/ INSTITUTORULUI/ PROFESORULUI
PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
COMPETENŢE SPECIFICE
a) Competenţe de comunicare şi relaţionare:
· utilizarea conceptelor şi teoriilor moderne de
comunicare: orizontală/ verticală,complexă, diversificată şi specifică;
· manifestarea comportamentului empatic şi a
„orientării helping”;
· proiectarea, conducerea şi realizarea procesului
instructiv-educativ, ca un act de comunicare;
· facilitarea comunicării învăţător/
institutor-copii-părinţi-alte cadre didactice;
· valorificarea metacomunicării în optimizarea
relaţiilor între cadre didactice;
· exprimarea oralăcursivă, înţelegerea şi utilizarea
corectă a semnificaţiilor structurilor verbale/ orale, a semnificaţiilor
mijlocite de limbajul scris;
· utilizarea creativă şi expresivă a limbajului oral;
· accesarea diverselor surse de informare în scopul
documentării;
· derularea unor proiecte de parteneriat
şcoală-familie-comunitate.
b) Competenţe metodologice:
· utilizarea
adecvată a cunoştinţelor de didactică generală, de didacticile disciplinelor,
de psihologie şi pedagogie şcolară/ pedagogia învăţământului primar în
proiectarea şi desfăşurarea activităţii didactice cu copiii;
· proiectarea conţinuturilor instructiv-educative în
acord cu prevederile programei şi cu nivelul grupei/ clasei la care
învăţătorul/ institutorul îşi desfăşoarăactivitatea;
· utilizarea optimă a factorilor spaţio-temporali, în
vederea eficientizării procesului instructiv-educativ;
· proiectarea şi utilizarea de strategii didactice
eficiente în procesul de predare-învăţare-evaluare;
· aplicarea corectă a pedagogiei învăţământului primar
în procesul de predare-învăţare-evaluare;
· abordarea praxiologică a teoriilor cognitive
moderne, în vederea stimulării, formării şi dezvoltării capacităţilor de
cunoaştere ale elevului;
· manifestarea unei conduite metodologice flexibile şi
inovative în plan profesional.
c) Competenţe de evaluare şi autoevaluare a
activităţii didactice:
· utilizarea conceptelor cu care operează evaluarea şi
a teoriilor moderne în domeniu;
· proiectarea unei evaluări eficiente, organic
integrată în activitatea instructiv-educativă;
· utilizarea strategiilor adecvate de evaluare/ autoevaluare individuală/ de
grup, precum şi a strategiilor de interevaluare.
d) Competenţe psiho-sociale:
· selectarea şi aplicarea unor comportamente prosociale adecvate, de adaptare
eficientă şi rapidă la schimbările sociale şi la provocările existente;
· operarea cu metode şi tehnici eficiente de cunoaştere a naturii umane, în
vederea unei comunicări eficiente cu toţi partenerii;
· identificarea şi aplicarea unor metode şi mijloace eficiente de lucru cu
copiii, pentru stimularea şi facilitarea procesului de socializare a acestora;
· identificarea situaţiilor conflictuale într-o relaţie, analizarea acestora
şi rezolvarea optimă a conflictului, prin aplicarea unui management eficient,
care să valorifice influenţele educaţionale pozitive ale conflictului;
· asumarea rolului social pentru care a optat, în contextul unei imagini de
sine adecvate propriei personalităţi şi propriului status profesional deţinut.
e) Competenţe tehnice şi tehnologice
· adoptarea
unei conduite psihopedagogice inovatoare în plan profesional;
· selectarea metodelor optime în vederea asigurării
formării deprinderilor practic.
f) Competenţe de management al carierei
· utilizarea metodelor şi tehnicilor de autocontrol psihocomportamental;
· adoptarea de conduite eficiente pentru depăşirea situaţiilor conflictuale;
· manifestarea unor conduite (auto)reflexive şi de autoresponsabilizare
profesională;
· formarea la copii a deprinderii de elaborarea unui plan de acţiune eficient
în pregătirea examenelor, concursurilor, competiţiilor etc.;
· deschiderea faţă de provocările care apar în situaţiile de competiţie,
examen, concurs etc.;
· modelarea atitudinilor pozitive necesare elevilor
aflaţi în contexte evaluative;
· asumarea integrală a diferitelor roluri cu
implicaţii docimologice (examinator/ examinat/ concurent/ supraveghetor).
C. TEMATICĂ ŞTIINŢIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
1.
LIMBA ROMÂNĂ
a) Nivelul fonetic: normele
actuale de ortografie şi ortoepie în limba română; aspecte funcţionale
referitoare la: sunetele limbii române, la regulile pentru despărţirea
cuvintelor în silabe; la diftongi, triftongi, hiat, accent.
b) Nivelul lexico-semantic: cuvântul, structură;categorii semantice: sinonime, antonime, omonime,
paronime, cuvinte monosemantice/ polisemantice; neologisme, regionalisme,
arhaisme; unităţi frazeologice (expresii/ locuţiuni); sensul cuvintelor în
context/ sens denotativ şi sens conotativ; vocabularul limbii române: mijloace
de îmbogăţire a vocabularului: interne (derivarea, compunerea, schimbarea
valorii gramaticale), externe (împrumuturile).
c) Nivelul morfosintactic: părţile de vorbire flexibile: substantivul (fel, număr, gen,
cazuri, funcţii sintactice, locuţiuni substantivale); articolul (clasificare);
adjectivul (grade de comparaţie, funcţii sintactice, ortografiere); pronumele
(tipuri, adjectivele pronominale, funcţii sintactice, ortografierea formelor
pronominale); verbul (verbele predicative, auxiliare, copulative, locuţiuni
verbale, diateze, moduri, timpuri, funcţii sintactice); numeralul (clasificare,
cazuri, funcţii sintactice, ortografierea numeralelor); părţile de
vorbire neflexibile: adverbul (clasificare, grade de comparaţie, funcţii
sintactice, ortografierea adverbelor); conjuncţia (clasificare); prepoziţia
(regimul cazual al prepoziţiilor); interjecţia (clasificare, funcţii
sintactice, valori expresive, punctuaţia interjecţiei).
d) Sintaxa propoziţiei (părţi de propoziţie, principale, secundare, acordul gramatical
între predicat şi subiect, acordul logic, acordul prin atracţie, acordul
atributului cu partea de vorbire determinată).
e) Sintaxa frazei (propoziţia,
fraza, raporturi sintactice la nivelul propoziţiei şi al frazei); aspecte
funcţionale referitoare la construirea propoziţiilor subordonate (propoziţia
subiectivă,predicativă, completivă directă, completivă indirectă,
circumstanţială de loc, circumstanţială de mod, circumstanţială de timp,
circumstanţială de cauză,circumstanţială de scop, circumstanţială condiţională,
circumstanţialăconcesivă, circumstanţială consecutivă); expansiunea,
contragerea, topica şi punctuaţia acestora.
f) Nivelul ortografic şi de punctuaţie: aspecte privind aplicarea normelor de ortografie şi de punctuaţie
în receptarea/ construirea mesajului scris.
g) Nivelul stilistic: stilurile
funcţionale, tipurile de text receptate: narative, descriptive,
dialogate, informative, argumentative, stil direct, stil indirect, stil
indirect liber.
2. LITERATURA ROMÂNĂ
a) Proza: Specii narative: basmul cult, povestirea, nuvela, romanul.
· Concepte operaţionale: instanţele comunicării
narative (autor, narator, personaj, cititor); perspectivă narativă (narator
obiectiv, subiectiv, naraţiune scrisă la persoana I, la persoana a III-a);
construcţia discursului narativ (particularităţile speciilor literare: basmul cult,
povestirea, nuvela, romanul; acţiune, temă, momentele subiectului, conflict,
incipit, final, moduri de expunere, stil direct, stil indirect, stil indirect
liber, repere spaţiale, repere temporale); personaje (tipologie, modalităţi de
caracterizare, limbajul naratorului).
· Conţinuturi:
- Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă;
- Hanu Ancuţei de Mihail Sadoveanu;
- Moara cu noroc de Ioan Slavici;
- Ion de Liviu Rebreanu;
- Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de
război de Camil Petrescu.
b) Poezia: Poezia romantică; Poezia modernă.
· Concepte operaţionale: structura discursului
poetic (titlu, motiv literar, idee poetică, instanţele comunicării poetice:
mărci lexico-gramaticale ale eului poetic; elemente de prozodie); figuri de
stil (aliteraţia, asonanţa, antiteza, comparaţia, epitetul, enumeraţia,
hiperbola, metafora, personificarea, repetiţia).
· Conţinuturi: Conceptele operaţionale se vor aplica pe două texte
poetice aparţinând următorilor autori: Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian
Blaga, Nichita Stănescu.
c) Dramaturgia: Specii ale genului dramatic: comedia, drama.
· Concepte operaţionale: structura discursului
dramatic (act, scenă, tablou, didascalii, conflict dramatic, intrigă, relaţiile
temporale şi spaţiale, dialogul, monologul, categorii estetice: comicul);
personajele operei dramatice (tipologii, tehnici de caracterizare);
· Conţinuturi:
- O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale;
- Iona de Marin Sorescu.
Notă:
Componenta Limba
şi literatura română din structura probei de concurs va cuprinde două
părţi:
- redactarea unui eseu structurat/ un eseu liber/ un
eseu argumentativ în care să se aplice conceptele operaţionale enumerate în
programăpe un text literar ce aparţine scriitorilor studiaţi;
- aplicarea elementelor de limbă română pe un text
literar la prima vedere selectat atât din opera scriitorilor studiaţi, cât şi a
altor autori.
BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ
· ***Dicţionarul literaturii române de la origini până
la 1900, Bucureşti,1979.
· ***Dicţionarul scriitorilor români,
coordonator Mircea Zaciu, Editura Albatros, 2002.
· ***Manual de limba română, profil pedagogic,
Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, ediţia 1975-1986.
· Academia Română, DOOM, ediţia a II-a,
Bucureşti, 2005.
· Anghelescu, M., Clasicii noștri, Editura
Eminescu, București, 1996.
· Anghelescu, M., Ionescu, C., Lăzărescu, Gh., Dicţionar
de termeni literari, Editura Garamond, 1995.
· Aranghelovici, C., Îndreptar ortografic, ortoepic
și morfologic al limbii române, Editura Saeculum vizual, București, 2007.
· Balota, N.,Opera lui T. Arghezi, Editura
Eminescu, București, 1982.
· Beldescu, G., Ortografia actuală a limbii române,
Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984.
· Braga, C.,Nichita Stănescu: orizontul imaginar,
Editura Imago, Sibiu, 1993.
· Călinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu,
E.P.L., București,1969.
· Chiru, N., Literatura română pentru evaluare
continuă şi examene-învăţământ preuniversitar. Concepte operaţionale,
comentarii, eseuri, interpretări de text, ediţia a II-a, revizuită şi
adăugită, Editura Icar, Bucureşti, 2009.
· Ciompec, G., Dominte, C., Forăscu, N., Guţu, Romalo,
V., Vasiliu, E., Limba română contemporană. Fonetica. Fonologia. Morfologia,
ediţie revizuită şi adăugită,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985.
· Cornea, P., Originile romantismului românesc,
Editura Minerva, 1972.
· Irimia, D., Structura stilistică a limbii române
contemporane, EŞE, Bucureşti,1986.
· Manolescu, N., Arca lui Noe, vol. I-II,
Editura Minerva, Bucureşti, 1980 - 1981.
· Munteanu, G., Istoria literaturii române. Epoca
marilor clasici.
· Mușat,C.,Romanul românesc interbelic, Editura
Humanitas, București, 1998.
· Papadima, L., Introducere, comentarii la
Comediile lui I. L. Caragiale, Editura Humanitas, Colecția Tezaur,
București, 1996.
· Petrescu, I., Eminescu. Modele cosmogonice și
viziunea poetică, Editura Paralela 45, Pitești, 2002.
· Popescu, Şt., Gramatica practică a limbii române,
Editura TEDIT FZH, Bucureşti, 2001.
· Simion, E., Scriitori români de azi, Editura
Cartea Românească, Bucureşti, 1987.
· Vianu T., Arta prozatorilor români, Editura100+1 GRAMAR, București,
2002.
· Zane, R.,Marin Preda, Editura Aula,
București, 2003.
D. TEMATICA PENTRU DISCIPLINA ELEMENTE DE PEDAGOGIEŞCOLARĂ
1. Finalităţile educaţiei: ideal, scopuri, obiective
a) Definirea şi analiza operaţionalăa conceptelor:
finalitate, ideal, scop, obiectiv.
b) Taxonomia finalităţilor. Criteriişi sisteme de
referinţă: macro-micro (finalităţi de sistem – finalităţi de proces); grad de
generalitate; obiective-cadru, obiective de referinţă;concrete/ operaţionale);
dimensiunea personalităţii (obiective cognitive, afective, psihomotorii);
temporalitate; măsurabilitate ş.a.
c) Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale.
2. Procesul de învăţământ - sistem şi funcţionalitate
a) Procesul de învăţământ: concept, structură,
funcţii, dimensiuni, caracteristici, procesualitate internă, modele
explicativ-interpretative;
b) Procesul de învăţământ ca interacţiune dinamică
între predare, învăţare şi evaluare;
c) Condiţii şi factori de creştere a eficienţei
procesului de învăţământ (pertinenţa curriculumului, coerenţa, calitatea şi
armonizarea componentelor structurale, gradul de organizare sistematică a
activităţii, calitatea vieţii şcolare, personalitatea profesorului, stilurile
educaţionale, elementele de curriculum ascuns).
3. Învăţarea şcolară. Orientări contemporane în teoria
şi practica învăţării şcolare
a) Conceptele de învăţare în sens larg şi de învăţare
şcolară (forme, tipuri şi niveluri de învăţare).
b) Orientări principale în teoriile contemporane ale
învăţării şi relevanţa lor pentru instruirea şcolară.
c) Condiţiile interne şi externe ale învăţării şcolare
eficiente.
4. Predarea. Orientări contemporane în teoria şi
practica predării
a) Conceptul de predare. Relaţiile între predare,
învăţare şi evaluare;
b) Predarea ca activitate de organizare şi conducere a
situaţiilor de învăţare;
c) Strategii şi stiluri de predare;
d) Evaluarea/ autoevaluarea comportamentului didactic
al învăţătorului/ institutorului/ profesorului pentru învăţământ primar.
Notă:
Componenta Elemente de pedagogie şcolară din
structura probei de concurs va solicita elaborarea unui eseu structurat/ eseu
argumentativ.
BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA ELEMENTE DE PEDAGOGIE ŞCOLARĂ
· Ausubel, D.P., Robinson, R., Învăţarea în şcoală.
O introducere în psihologia pedagogică, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1981.
· Bocoş, M., Jucan, D., Teoria şi metodologia
instruirii. Teoria şi metodologia evaluării. Repere şi instrumente didactice
pentru formarea profesorilor, Editura Paralela 45, Piteşti.
· Cerghit, I., Perfecţionarea lecţiei în şcoala
modernă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
· Cristea, S., Finalităţile educaţiei, în Pedagogie,
vol. 1, Editura Hardiscom, Piteşti, 1996.
· Cristea, S., Obiectivele pedagogice ale
procesului de învăţământ, în Pedagogie, vol. 2, Editura Hardiscom,
Piteşti, 1997.
· Cristea, S., Procesul de învăţământ -obiect de
studiu al didacticii generale, în Pedagogie, vol. 2, Editura
Hardiscom, Piteşti, 1997.
· Cosmovici, A., (coord. A. Neculau, T. Cozma), Învăţarea
şcolară, în Psihopedagogie pentru examenul de definitivare şi gradul I,
Editura Spiru Haret, Iaşi, 1994.
· Cucoş, C., Finalităţile educaţiei, în Pedagogie,
Editura Polirom, Iaşi, 1996.
· Dragu, A., Structura personalităţii profesorului,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.
· Golu, P., Învăţare şi dezvoltare, EŞE,
Bucureşti, 1985.
· Ionescu, M., Bocoş, M. (coord.), Tratat de
didacticămodernă, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009.
· Iucu, R., Managementul clasei de elevi,
Editura ”D. Bolintineanu”, Bucureşti, 1999.
· Jinga, I., Negreţ, I., Învăţarea eficientă,Editura
Aldin, Bucureşti, 1999.
· Neacşu, I., Metode şi tehnici moderne de învăţare
eficientă, Editura Militară, Bucureşti, 1990.
· Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.
· Neacşu, I., Metode şi tehnici de învăţare
eficientă,Editura Militară, Bucureşti, 1990.
· Neacşu, I., Finalităţile educaţiei, în Curs
de pedagogie (coord. I. Cerghit, L. Vlăsceanu), Universitatea Bucureşti,
Bucureşti, 1988.
· Potolea, D.,Profesorul şi strategiile conducerii
învăţării, în vol. Structuri, strategii şi performanţe în învăţământ (coord.
I. Jinga, L. Vlăsceanu), Editura Academiei, Bucureşti, 1989.
· Potolea, D.,Teoria şi metodologia obiectivelor
educaţionale, în Curs de pedagogie(coord. I. Cerghit, L. Vlăsceanu),
Universitatea Bucureşti, Bucureşti, 1988.
· Potolea, D.,Stilurile educaţionale, în Probleme
fundamentale ale pedagogiei(coord. D. Todoran), Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1982.
E. TEMATICA PENTRU ELEMENTE DE DIDACTICĂGENERALĂ APLICATĂ ÎN DISCIPLINELE
DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN CICLUL PRIMAR
1. Dimensiuni practice ale Curriculumului în
învăţământul primar:
a) Documentele curriculare: planul-cadru, programele
şcolare. Metodologia aplicării lor în ciclul primar;
b) Relaţia
interdeterminativăobiective-conţinuturi-metode de predare-învăţare-evaluare în
învăţământul primar;
c) Tipuri de curriculum: core curriculum (de bază,
trunchi comun) - curriculum la decizia şcolii;
d) Orientări şi practici noi în organizarea
curriculumului: interdisciplinaritate, organizare de tip integrat, curriculum
diferenţiat si personalizat.
2. Proiectarea pedagogică a activităţilor
instructiv-educative în învăţământul primar:
a) Etapele proiectării pedagogice: definirea
obiectivelor şi a sistemului de referinţă spaţio-temporal: determinarea
conţinuturilor; stabilirea strategiei optime de acţiune; stabilirea
criteriilor, a probelor şi a instrumentelor de evaluare continuă şi formativă;
b) Planificarea calendaristicăanuală, planificarea
semestrială, proiectarea unităţilor de învăţare, proiectarea lecţiei.
3. Modurişi forme de organizare a procesului
instructiv-educativ în învăţământul primar:
a) Activităţi realizate în mediulşcolar: lecţia -
modalitate fundamentală de organizare a activităţii didactice;
b) Activităţi realizate în mediul extraşcolar - excursia,
vizita.
c) Forme de organizare a activităţii didactice –
activitate frontală, pe grupe, individuală, combinată.
4. Metodologia şi tehnologia instruirii:
a) Sistemul metodelor de instruire: clasificare,
caracteristicile principalelor metode utilizate în învăţământul primar:
povestirea, metoda foneticăanalitico-sintetică, lectura explicativă, lucrul cu
manualul. explicaţia, conversaţia euristică, demonstraţia, exerciţiul,
învăţarea prin descoperire, problematizarea, jocul didactic, jocul de rol, dramatizarea,
experimentul, observarea;
b) Mijloace didactice si suporturi tehnice de
instruire utilizate în învăţământul primar: rol, functii, valenţe formative,
limite; exemple de mijloace didactice utilizate în predare-învăţare-evaluare la
disciplinele din învăţământul primar, modalităţi de integrare în activitatea
didactică.
5. Evaluarea didactică – activitate de măsurare, de
interpretare a datelor şi de adoptare a deciziilor educaţionale în învăţământul
primar:
a) Forme/ tipuri de evaluare a rezultatelor şi
progresului şcolar;
b) Metode tradiţionale şi alternative de evaluare,
utilizate în ciclul primar;
c) Tipuri de itemi utilizaţi în practica şcolară
(clasele I-IV);
d) Specificul aprecierii elevilor prin calificative;
problematica specifică a descriptorilor de performanţă;
e) Rolul standardelor curriculare de performanţă în
realizarea evaluării didactice la macro şi micronivel educaţional.
Notă:
Componenta Elemente de didactică generală aplicată în
disciplinele de învăţământ din ciclul primar din structura probei de
concurs va solicita candidatului rezolvarea a două subiecte care vizează
aplicarea noţiunile de didactică la disciplinele din planul-cadru pentru
învăţământul primar.
BIBLIOGRAFIE PENTRU
ELEMENTE DE DIDACTICĂ GENERALĂ APLICATĂ ÎN DISCIPLINELE DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN
CICLUL PRIMAR
· ***Programeşcolare pentru învăţământul primar
(în vigoare), Comisia Naţională pentru Curriculum.
· Cerghit, I., Neacşu, I., Negreţ, I., Pânişoară,
I.O., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001.
· Cerghit, I. Perfectionarea lecţiei înşcoala
modernă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
· Cerghit, I., Neacşu, I., Metodologia activităţii
didactice, în Didactica, coord. D. Salade, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1982.
· Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura
Polirom, Iaşi, 2006.
· Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat,
Editura Polirom, Iaşi, 1998.
· Creţu, C., Conceptul de curriculum (etimologie,
evoluţii semantice ale conceptului de curriculum, definiţii, componentele
curriculumului, tipuri de curriculum), în Psihopedagogie pentru
examenele de definitivare şi grade didactice (coord. C. Cucoş), Editura
Polirom, Iaşi, 1998.
· Cristea, S., Dicţionar de pedagogie, Editura
Litera Educaţional, Chişinău, 2002.
· Cristea, S., Proiectarea curriculara, în Pedagogia,
vol. 2, Editura Hardiscom, Piteşti, 1997.
· Crişan, Al. (coord.), Curriculumşcolar. Ghid
metodologic, Ministerul Educaţiei şi Învăţământului. Institutul de Ştiinţe
ale Educaţiei, Bucureşti, 1996.
· Cucoş, C., Probleme de docimologie didactică,
în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice (coord.
C. Cucoş), Editura Polirom, Iaşi,1998.
· Ionescu, M., Clasic şi modern în organizarea
lecţiei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982.
· Jinga, I., Negreţ, I., Dobridor, I., Inspecţiaşcolară
şi design-ul instrucţional, Editura Aramis, Bucureşti, 2004.
· Jinga, I., Negreţ, I., Învăţarea eficientă,
Editura Aldiri, Bucureşti, 1999.
· Jinga, I., Petrescu, A., Evaluarea performanţei
şcolare, Editura Adelfin, Bucureşti,1996.
· Molan, V., Didactica disciplinei Limba și
literatura românăîn învățământul primar, Editura Nini Ped, București, 2010.
· Neacşu, I., Stoica, A., (coord.), Ghid general de
evaluare şi examinare, MEN, Editura Aramis, Bucureşti,1996.
· Neacşu, I., Instruire şi învăţare, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999.
· Manolescu, M., Teoria şi metodologia evaluării,
Editura Universitară, Bucureşti, 2010.
· Moise, C., Metode de învăţământ, în Psihopedagogie
pentru examenele de definitivare şi grade didactice (coord. C. Cucoş),
Editura Polirom, Iaşi, 1998.
· Radu, I.T., Evaluarea rezultatelorşcolare, în
Sinteze pe teme de didactică modernă, Bucureşti, 1986.
· Stanciu, M., Reforma conţinuturilor
învăţământului. Cadru metodologic, Editura Polirom, Iaşi, 1999.
Autori:
Mirela
Mihaescu, Inspectoratul Şcolar Judeţean Dâmboviţa
Mihaela
Bucinschi, Şcoala nr. 36, Bucureşti
Ana Coman, Şcoala cu cls. I - VIII „Mihai Eminescu”,
Brăila
